„Visez o scoala in care sa nu se predea,la drept vorbind, nimic. Sa traiesti linistit si cuviincios, intr-o margine de cetate, iar oamenii tineri, cativa oameni tineri ai lumii, sa vina acolo spre a se elibera de tirania profesorului; caci totul si toti le dau lectii. Totul trebuie invatat din afara si pe dinafara, iar singurul lucru care le e ingaduit din cand in cand e sa puna intrebari. Dar nu vedeti ca au si ei de spus ceva, de marturisit ceva? Si nu vedeti ca noi nu avem intotdeauna ce sa la spunem?
Suntem doar mijlocitori intrei ei si ei insisi.”
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
București - a love hate story
Urmează stația cu peronul pe partea... Locului unde mi-am regăsit sufletul Și jumătatea! Dacă ar fi să aleg o...
-
O cioara trăia în pădure și era absolut mulțumită de viața sa. Însă într-o zi a văzut o lebădă… “Aceasta lebădă este atât de albă”, s-a g...
-
În iarna sufletului meu Va fi mereu culoare Căci spirtu-mi Nuanțe de primăvară are! Și oricât vor fi încercat ciocoii În lanțuri să mă prin... -
Din atâtia dogi si doage, Multi mi-s dragi si multi mi-s drage, Ca de mult ce ma dogesc Si mai mult le îndragesc. Dogul-doaga, doaga-doaga, ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu