Stiam ca trebuie sa apari odata si-odata!
Era o zi de vara tropeziana,
O zi mai fina si mai buna ca tarta ce poarta acelasi nume,
Cand ai aparut ca un muson.
Erai o Pantera cu chip de om,
parca te cunoasteam, parca doar mi te visam...
Marea, insa, imi soptea:
"E sansa ta... e Sansa ta... e sansa Ta...
Nu-l lasa!"...
Si-mi doream atat de mult
Sa fac... Sa faci mai mult,
dar tu erai mut,
si eu ma prefaceam ca te ascult,
cand, de fapt, vroiam doar sa te sarut!
Imi ziceam ca poate nu a fost suficient vin,
Dar ma minteam fara rost,
Caci vin, din belsug a fost!
Doar, pentru asta ai venit,
Sa bem un pahar de vin,
Sa ne infruptam din acel Rosé divin,
Asa m-ai pacalit!
Dar nu te condamn, dragul meu!
Caci si eu am fost partasa
la aceasta fapta poznasa.
"O sa fiu prin zona!", mi-ai spus,
Si tam-nesam te asteptam la autobus.
Ce-a fost in mintea noastra?
De nu ne-am intalnit acasa...
S-a vrut a fi o poveste de jandarmi,
Pe o Coasta de Azur
Intr-un August tarziu.
Cupidon ascuns in mare ne sageta neincetat,
si totusi amandoi ne tineam capul plecat,
lasandu-ne purtati de nisipul fierbinte,
pana ce... am ajuns in... pat!...
Si de-atunci Doi pe-o perna am ramas,
Iar Iubirea are Glas!
Sa fiti binecuvantati !
RăspundețiȘtergere