Fabula Pescăruşului

Fabula Pescăruşului

Un Pescăruş : "Sunt un Pescăruş!"...

Ea:
Eşti pe naiba!
Nu vezi că eşti doar o paiaţă?
Pune mâna şi învaţă,
Învaţă Cum să NU,
Cum să Da,
Ce-ar fi dacă,
Şi lista continuă... sub perna ta.
Nu te mai strâmba-noglindă,
C-o să-ţi cadă-ncap vreo' grindă,
Pune gura pe vocalize,
Şi nu te mai uita la valize,
Că talentu-ţi a fugit de mult,
Şi nu se mai întoarce
Decât dacă îl ajuţi!
Îţi dau voie să sari peste IA BU HA HA,
că pe astea le ştiu toţi deja,
Începe şi tu cu ceva mai delicat,
Un teatru anitc perimat?
Nu-ndrăznesc să-ţi propun Caragiale,
că mi-l joci cu sarmale,
şi-o să faci D'ale Carnavalului cu Travesti,
doar pentru că "c'est authentique"

Un Pescăruş: "Viaţa e o scenă,iar noi suntem actorii din!..."

Ea:
Tu nu-nţelegi română? - Stop this nonsense! -
De asta mor artiştii de foame,
pentru că sunteţi toţi Actori,
Habar n-aveţi ce-a vrut Will să spună,
Nici măcar nu ştiţi sigur cine-a fost,
Şi nu stau să vă explic,
pentru că nu-mi place să mă complic.

Un Pescăruş: "Viaţa e Vis!"

Ea:
Ei, nu, zău? Şi Marioneta ce zice?
Am impresia că te cam contrazice,
Hai, lasă, nu te mai chinui s-o mişti,
Că tot nu mă convingi!

Un Pescăruş: "Fir-ar al naibii de viaţă şi afurisită,
Că m-a făcut mamă fără noroc!"

Ea:
Da... Da, Da!
Că n-ai avut parte şi tu în viaţă
măcar de-o compătimire.
Nici fără viaţă, nici cu viaţa,
Nici cu aţă, nici fără aţă,
Cine? Ce? De ce?,
Fără "Cum?"
că supărăm Elita,
Nu juca Teatru doar pentru că eşti Actor,
la ce-ţi mai trebuie decor?
Spatele drept când mergi pe Coridor,
Tu învaţă să dansezi,
Chiar şi fără partener,
O priză nu-ţi strică niciodată
mai ales când eşti curtată,
Nu se ştie unde începi să faci actorie... sau magie:
Un regizor, Un producător.
Vezi tu... ce-ţi pică mai uşor,
Artă actorului cu sine însuşi e demodată,
mai bine o telenovelă picantă,
Lasă mândria
sau schimbă-ţi meseria!


Un Pescăruş: "La Moscova!"

Ea:
La Moscova să se ducă mama ta, fetiţă!
Şi să-ţi aducă şi ţie o fundiţă,
pentru că ai rămas o naivă,
şi mai ai de jucat multe ursitoare
până când Julieta moare.
Dar... dacă stau să mă gândesc bine,
Chiar eşti un Pescăruş...
Un Pescăruş din Marea Moartă,
Pardon, din Marea Neagră.

Morala:
Pardonul ca Pardonul
dar dacă ţi la visele dumitale
nu mai da gândurilor ascultare,
Fă pe nebuna,
şi ascultă-ţi doar inima!