mirelabuhus: București - a love hate story

05.10.2024

București - a love hate story

Urmează stația cu peronul pe partea...
Locului unde mi-am regăsit sufletul
Și jumătatea!
Dacă ar fi să aleg o melodie care să te definească Aceea ar fi clar:

“I love you, I hate you!”
I love you pentru că m-ai primit cu brațele deschise
acum mai bine de 15 ani;
... deși credeam că n-o să-ți învăț nicicând zecile de trasee ale pe-atunci RATB-ului (de la 1 la 801 - eu credeam sincer că atâtea linii ai, ce naivă!)
Nu mai zâmbi arogant că între timp m-am deșteptat, trei facultăți mai târziu!
Te știu ca în palmă acum, dar îmi lipsește naivitatea de atunci... însă cel mai mult îmi lipsești tu mai puțini aglomerat, chiar dacă mai virgin ca o plajă sălbatică și cu strada spre Fratelli neasfaltată!
M-am simțit fix ca în fundu’curții la Bârlad când mi-am stricat stiletto-urile mele cele noi, pentru un club, chipurile de fițe cu multe pipițe; cu diferența că în club la Bârlad nu avusesem onoarea să cunosc străini care te sărută fără prea mult tam-tam ca mai apoi să-ți trântească un “I have to go mam!”.
Iar dacă e să fiu complet sinceră (însă te rog nu mai spune nimănui!) cel mai mult îmi lipsesc eu, fetița aia speriată și plină de vise pe care a lăsat-o mama ei cu traista de rafie în Gara de Nord, căci însăși gara era prea imensă pentru fetele de la țară!
Da, știu că Bârlad nu e țară, dar tu ai fost primul meu “afară”!
A fost dragoste la prima vedere, cu oportunitățile tale, cu parcurile-ți felurite, cu tupeul tău de borfaș, aproape că m-ai păcălit!
Doar că după ce am văzut Parisul relația noastră n-a mai fost niciodată la fel... C’est la vie Mon Cher!
I hate you pentru că deși ai fost cândva micul Paris (deci potențial ai avea) te-ai plafonat sub greutatea tuturor celor care-ți calcă pragul, dar mai ales din cauza celor care te administrează! Cu toate astea, recunosc ca mirosul tău de tei din luna mai nu l-aș da pe nimic din lumea asta și oriunde mă va duce viața, îți promit că în mai mă voi întoarce iar și iar, nu te las să mă cauți în zadar...
Dar în august să nu te văd că ești al naibii de cald, iar uneori mai și puți, mă iriți!

Iartă-mă, te iubesc!
Lasă-mă, te părăsesc!
Te voi aștepta mereu pe Strada Speranței, Sper sa nu îți dau block până atunci!
I hate you,
No it’s not true, I love you!
Offf București, mă înnebunești!...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Nihil sine Deo / Vita brevis, Ars longa...

"Actorii sunt dovezi vii ale faptului ca sufletele exista." Adrian Pintea

"Adesea leacul cautat e-n tine, si-l crezi în cerul ce, ursind destine, Ne da cîmp liber faptei." Shakespeare

Constantin Radulescu Motru:

"Cum ai så te ridici peste
amåråciunile tale personale pentru a vedea si calitåti
în afarå de defecte? Cum ai så te ridici peste amorul
propriu, pentru a vedea si defecte în afarå de calitåti?"
"Politica nu poate så reformeze adâncul sufletesc al unei societåti, ci ea se mårgineste la schimbårile de la suprafatå. O lege politicå bunå sporeste numai posibilitatea faptelor bune, dar nu då si motivarea acestor fapte; motivarea vine din sufletul individual. Din bogåtia acestui suflet individual råsar
toate bunurile sociale: legile, moravurile, stiinta, arta
si toatå cultura societåtii."

"A! teatrul!... Dar un teatru ca să-mi placă mie... trebuie să fie viu, cald, fierbinte! Să dogorească viață de aci până colo sus în fundul galeriei; actorii... când ies pe scenă, să fie niște posedați; să aibă un demon în ei; prin ochi, prin sprâncene, prin gură, prin vârful degetelor, prin toți porii, să scoață pe demonul acela și să-l sufle asupra mea. O clipă să nu-l ierte pe spectator a-și veni în fire, a-și da seama de ce vor cu el: să-l ia repede, să-l zguduie, să-l amețească, să-l farmece, să-l vrăjească, mai știu eu cum să zic? Când or ieși din teatru, nici doi ochi să nu fie uscați și siguri: toți să fie împăienjeniți de emoție, umezi de plâns ori de râs." I.L.Caragiale

Carpe diem!

"E prea putin sa ai doar inteligenta si talent. Trebuie sa mai ai si energie, interes real, puritate a gandirii si sentimentul datoriei" Daniil Harms

"So let us not fall into this common assumption that if we could only find the secret in the past, we would then be on the easy street. If they had any secret, it was no more than the Secret of Talent. If Michelangelo was great, it was not because he lived in the in the sixteenth century. He had talent. And if you have Talent Today, you also can be a Michelangelo - if you live as long as he did and work as hard. Never mind the Art. To work on the Sistine Chapel ceiling from a high ladder with back breaking effort for two years in order to paint those fantastically wonderful figures, it takes talent, but it also takes excruciating labour. Talent is in that sense Universal. Labour is not, and if you do not expend the proper time and effort, you will neither make use of the Talent that you have nor solve the problems that you perceive." Strasberg - The Actor's Studio

"Voici mon secret. Il est très simple: on ne voit bien qu'avec le coeur. L'essentiel est invisible pour les yeux." Antoine de Saint-Exupéry

Chekhov's Nina: “In this labor, what matters the most it’s not the fame, nor the success, nor anything we dreamt of, but our power to endure.”