N-am stiut ca Marea poate fi si gri!
Probabil si ea deplange ceea ce nu va mai fi...
Verdele ii vine ca o manusa,
Dar cand e albastra zici ca-i o papusa;
Si Coastele-i de Azur o fac, pe buna dreptate, sa fie fata lui Mercur.
Are un suflet atat de mare
Incat se consuma pana-n zare.
Stie cum sa managaie o piele fierbinte
Cu nisipul ei cuminte...
Si stie cum s-aline c-o briza
Orice criza!
Ea e visul oricarei nopti de vara
Si realitatea zilelor de-odinioara.
N-o ocoli si n-o cauta
Iubeste-o ca si cand ar fi
Prima si ultima!
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Cea mai frumoasă grădină
La început a fost aproape insesizabil Un “cine te crezi?” ici, Un “nu vezi ca nu e locul tau aici?!!” colo, Și uite așa ușor ușor M-am ump...
-
O cioara trăia în pădure și era absolut mulțumită de viața sa. Însă într-o zi a văzut o lebădă… “Aceasta lebădă este atât de albă”, s-a g...
-
Din atâtia dogi si doage, Multi mi-s dragi si multi mi-s drage, Ca de mult ce ma dogesc Si mai mult le îndragesc. Dogul-doaga, doaga-doaga, ...
-
* acesta este un poem manifest politic și trebuie tratat ca atare! … Vezi tot puful ăsta din copacii de mai? Îl deplâng eu și toți votanți...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu