Vacanta in provincie
Pe cer pasarile nemiscate
Ca urmele ce lasa mustele
Stau de vorba servitori in pragul grajdului
Si-au inflorit pe carare ramasitele dobitoacelor
Trece pe strada domnul in negru cu fetita
Bucuria cersetorilor la inserare
Dar am acasa un Polichinelle cu clopotei
Sa-mi distreze intristarea cand ma-nseli
Sufletul meu e un zidar care se intoarce de la lucru
Amintire cu miros de farmacie curata
Spune-mi, servitoare batrana, ce era odata ca niciodata,
Si tu verisoara cheama-mi atentia cand o sa cante cucul
Sa ne coboram in rapa
Care-i Dumnezeu cand casca
Sa ne oglindim in lacul
Cu matasuri verzi de broasca
Sa fim saraci la intoarcere
Si sa batem la usa strainului
Cu ciocul pasarilor in coaja de primaveri
Sau sa nu mai mergem nicaieri
Doliu alb la fecioara vecinului
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Sunt ca un nufăr...
Sunt ca un nufăr de lac, Nu mă complac! Mereu am zis lucrurilor pe nume Uneori am fost damnată, Alteori aplaudată! Cu cat mai profund Cu a...
-
O cioara trăia în pădure și era absolut mulțumită de viața sa. Însă într-o zi a văzut o lebădă… “Aceasta lebădă este atât de albă”, s-a g...
-
* acesta este un poem manifest politic și trebuie tratat ca atare! … Vezi tot puful ăsta din copacii de mai? Îl deplâng eu și toți votanți... -
Din atâtia dogi si doage, Multi mi-s dragi si multi mi-s drage, Ca de mult ce ma dogesc Si mai mult le îndragesc. Dogul-doaga, doaga-doaga, ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu