14.02.2013

Odă de I.L.Caragiale


Copilului – lui Amor sau Eros

Umbli hoinărind prin lume
ca un orb, la ochi legat,
Şi de câtă vreme-acuma
pe la mine n-ai mai dat !
Prăpădeşti tu de pomană
preţioasele-ţi săgeţi,
Să te-alegi cu hulă numa
de l-atâţi ingraţi poeţi ...
Te-am vorbit eu rău vreodată ?
vinovat cu ce ţi-am fost?
De mă horopseşti uitării,
tu, copil frumos şi prost ?
A ! de-ai ştii cum mângâi încă
urmele unde-ai rănit !
Cu ce dor mi-aduc aminte
cât atunci am pătimit !
Vino, crudule, cu pieptul
gata dezvelit te-aştept ;
Nu cu una, dă cu două!
săgetează drept în piept !
Şi pe maică-ta zeiţă,
jur că n-am să te hulesc :
Mai omoară-mă odată,
să mai simt că iar trăiesc !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sunt ca un nufăr...

Sunt ca un nufăr de lac, Nu mă complac! Mereu am zis lucrurilor pe nume  Uneori am fost damnată, Alteori aplaudată! Cu cat mai profund  Cu a...