Cel care se întoarce,
Nu este acelaşi cu cel care pleacă!
Cu fiecare kilometru şi vis parcurs la plecare
Călătorul creşte,
Iar cu fiecare Dor le reîntoarcere,
Călătorul se desăvârşeşte!
Când pleci eşti animat de necunoscut,
Dar când revii,
Devii o parte din Pământul care te-a născut,
Căci e glasul Pământului şi al Sângelui,
Care te cheamă
şi te-ndeamna
să nu-ţi fie teamă
de ciocoii care ţara ţi-o destramă.
Ce-ai căutat şi n-ai găsit,
Călătorule, în ţările calde?
Cu toată Şcoala ta!...
Părinţii tăi au reuşit doar cu Credinţa!
Ei au arat cu lacrimi pământul arid,
Şi ţi-au schimbat destinul insipid,
Cu suflete încununate de nimb.
Şi-atunci când vei mai fi orbit,
De mirajul morganei occidentale,
Adu-ţi aminte că singură monedă de schimb
Nealterabilă
Este, a fost şi va rămâne,
Acasă!...
Nu mai umbla în căutarea timpului pierdut,
să nu care cumva să te dea cineva dispărut,
că rişti să rămâi blocat în trecut,
c-un viitor irefutabil
şi-un prezent reprobabil...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu