Atâta vuiet

de Herwig Hensen

Atâta vuiet şi vacarm; şi noi tăcem, tăcem.

Minciuni, minciuni şi rătăciri şi lepădări de sine,

şi noi, care ne căutăm prin încâlcitul ghem,

eu, care trebuie s-aleg, tu, care alegi cu mine.

Poate că alţii socotesc blestem îndemnul mut

spre tot ce este încă întrebare.

Şi noi, care trudim după necunoscut

ca buni zidari ai lumii creatoare...