de Marcel Wauters
Prinsi
in infinit
peste oras
planeaza porumbeii
si zborul lor fara sfarsit
pierdut in zare
cauta-n aer
urma
zborului precedent
dar inutil.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
“Mami! Ce-i aia Bucurie?”
Gânduri nocturne post creșă 🥹 Cum să stau fără tine copil frumos? Fie și câteva clipe Cât tu îți întinzi aripile Ca să cunoști lumea mai b...
-
O cioara trăia în pădure și era absolut mulțumită de viața sa. Însă într-o zi a văzut o lebădă… “Aceasta lebădă este atât de albă”, s-a g...
-
* acesta este un poem manifest politic și trebuie tratat ca atare! … Vezi tot puful ăsta din copacii de mai? Îl deplâng eu și toți votanți...
-
Din atâtia dogi si doage, Multi mi-s dragi si multi mi-s drage, Ca de mult ce ma dogesc Si mai mult le îndragesc. Dogul-doaga, doaga-doaga, ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu