17.07.2020

Cu tine vorbesc... Suflete!

Nu te mai preface că ți-e bine
când totul urlă în tine!
Da! Cu tine vorbesc... Suflete,
Nu te mai ascunde după zâmbete!

E normal să te doară!
Tu nu vezi ce-i afară?

Mă mir că încă nu ți-ai pierdut mințile
Când unii și-au pierdut însăși credințele.
Oamenii se complac și se compromit
În timp ce viitorul pare din ce în ce mai oropsit.

Vrei tu să faci totul că la carte
și ești mereu dat la o parte!
Vrei să arăți că tu poți
dar uneori mai este vorba și de sorți...

Știu că muncești pentru norocul tău
Însă mai lasă-i loc și lui Dumnezeu!
Căci altfel o să te tot afunzi în hău
De frici nu te scapă nici un trofeu.

Fii blând cu a ta neputiință
Și poate o să ai parte de biruință
Dar cât încă îți chinui a ta ființă
Vei fi mereu ca într-o temniță...




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Sunt ca un nufăr...

Sunt ca un nufăr de lac, Nu mă complac! Mereu am zis lucrurilor pe nume  Uneori am fost damnată, Alteori aplaudată! Cu cat mai profund  Cu a...