21.04.2026

Lasă-mă pe-un nor…


Lasă-mă pe-un nor 
Să nu-mi mai fie dor…
De mine cea naivă
De mine cea sensibilă
De mine cea creștină!

Am alunecat în desuetudine, 
Și gând după gând 
Cuvânt după cuvânt,
Am devenit tot mai cinică 
Mai închisă 
Și mai indecisă.

Ce înainte mi se părea ușor,
Acum mă chinuie,
Și ce îmi făcea plăcere 
Acum mă sperie!

E normal să nu rămâi la fel,
Să evoluezi,
Important e să nu te pierzi 
Esența să ți-o păstrezi… 
Ia să respir puțin,
Și sigur am să-mi revin,
Probabil nu la versiunea dinainte,
Nici nu vreau, dacă e să fiu sinceră!

Aspir la cineva mai sublim,
O versiune pătată 
Dar mai adevărată! 
Un caracter puternic 
Dar mereu autentic!
Lasă-mă pe-un nor 
Să-mi luminez sufletul ușor ușor… 








 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Cea mai frumoasă grădină

La început a fost aproape insesizabil  Un “cine te crezi?” ici, Un “nu vezi ca nu e locul tau aici?!!” colo, Și uite așa ușor ușor  M-am ump...