Lumina aceluiasi decembrie
de Traian Furnea
(Am timp berechet acum
Sa ma gandesc in toate felurile
Si asa ma gandesc
Tu nu mai esti tu
Numai lumina aceluiasi decembrie
Luminandu-te
Te-ar mai face sa fii
Dar de unde sa iau eu
Lumina aceea
Cat de adanc ar trebui
Sa musc eu bratul tau
Pentru a o gasi
Sfaramicioasa acolo
Si as avea eu dreptul
Sa musc bratul tau pe care
Numai din greseala atingandu-l
Prin aglomeratia din oras
Sunt obligat sa spun pardon)
Din volumul \"Steaua Secreta\", Editura Albatros, 1985
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Sunt ca un nufăr...
Sunt ca un nufăr de lac, Nu mă complac! Mereu am zis lucrurilor pe nume Uneori am fost damnată, Alteori aplaudată! Cu cat mai profund Cu a...
-
O cioara trăia în pădure și era absolut mulțumită de viața sa. Însă într-o zi a văzut o lebădă… “Aceasta lebădă este atât de albă”, s-a g...
-
* acesta este un poem manifest politic și trebuie tratat ca atare! … Vezi tot puful ăsta din copacii de mai? Îl deplâng eu și toți votanți... -
Din atâtia dogi si doage, Multi mi-s dragi si multi mi-s drage, Ca de mult ce ma dogesc Si mai mult le îndragesc. Dogul-doaga, doaga-doaga, ...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu