29.04.2022

Luciditatea perversă a nostalgiei

 Si flori la rând te-am căutat 

Prin ape tulburi am tot înaintat,

De te-aș mai fi zărit măcar o dat’

Însă tu, de mult te-ai înnoptat...

iar eu, am rămas amintirile să-mi prefac!





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Îngeri întinați

Omul piere atunci când ridică garduri, Si se îndepărtează de divinitate  Când își urăște aproapele! Cine-i fără de păcat să arunce prima pia...