Sunt ca un nufăr de lac,
Nu mă complac!
Mereu am zis lucrurilor pe nume
Uneori am fost damnată,
Alteori aplaudată!
Cu cat mai profund
Cu atât mai bine!
Nu am timp de lucruri meschine…
La început a fost aproape insesizabil Un “cine te crezi?” ici, Un “nu vezi ca nu e locul tau aici?!!” colo, Și uite așa ușor ușor M-am ump...
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu