22.08.2011

Conjugare



Ne dăm seama cât de singuri suntem
Abia când întâlnim persoana potrivită!
Da! Suntem singuri,
Nu vă mai amăgiţi!
Oricât de „moderni” şi „independenţi” vrem să fim
Singurul Adevăr e că vrem să iubim
Şi mai ales să fim iubiţi...
Cât o să ne mai chinuim?
Ca să-nvăţăm să ne iubim!
Eu Iubesc
Tu Iubeşti
Şi-atunci pentru ce mai rătăceşti?
Hai „călare” din prima conjugare!
Şi dacă vă gândiţi la proştii
E doar vina voastră, copii!
Luaţi calul vieţii de frâie
Şi daţi din călcâie,
Luaţi-o la galop dacă e nevoie,
Numai daţi-vă voie!
IUBIŢI până AMUŢIŢI cu riscul să păreţi TÂMPIŢI.
Orice s-ar întâmpla...
Nu lăsaţi să moară DRAGOSTEA!

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Votul de “AUR”

  * acesta este un poem manifest politic și trebuie tratat ca atare! … Vezi tot puful ăsta din copacii de mai? Îl deplâng eu și toți votanți...